Şcoala Gimanzială Valea Moldovei
- scurt istoric - 

                         Profesor Dr. Euseb Popovici în Istoricul Liceului „Ştefan cel Mare" din Suceava tipă­rită de editura societăţii „Şcoala Română" din Suceava în anul 1935, că la anexarea Bucovinei la Austria în anul 1775, „şcoala bucovineană înfăţişa cinci tipuri de şcoli rămase din aşezămintele culturale ale Moldovei din veacul al XVIII-lea şi anume:

I. Şcoalele domneşti din ţinuturile Cernăuţi, Siret, Câmpulungul moldovenesc, Câmpulungul rusesc şi Suceava, cari toate se întreţineau din contribuţia preoţilor (dajdia şcoalelor);

II. Şcoala episcopală din Rădăuţi, în care se creşteau, înainte de toate, preoţii;

III. Şcoalele mănăstireşti în care călugării cu ştiinţă de carte, împărtăşiau ştiinţa lor în limba română şi cea slavonă, începând cu ceaslovul şi psaltirea, mai mult vii­torilor călugări decât particularilor;

IV. Şcoalele bisericeşti de pe lângă bisericile paro­hiale din oraşe şi sate, dacă nu existau scoale domneşti, în care învăţământul nu era obligator, ci se preda de preotul sau cântăreţul bisericesc, pentru o mică plată, numai celor doritori de învăţătură, şi

V. Şcoalele particulare ce se înfiinţau de către  „das­călii ambulanţi".

                             Dumitru Timu în Monografia comunei Valea Seacă din judeţul Cîmpulung , publicată în 1939 la  Tipografia Societăţii   „Şcoala Română” Cîmpulung Moldovenesc face o descrie destul de amplă a situaţiei învăţământului din Comuna Valea Seacă ( azi Valea Moldovei). Cităm din monografia sa considerând că tot ceea ce prezintă este absolut edificator pentru o imagine exactă asupra stării de fapt a şcolii din Valea Moldovei dar şi din Bucovina.

            „În toate aceste scoale învăţau carte numai copiii bo­ierilor, mazililor şi preoţilor. Ţăranilor nici prin gând nu le trecea să-şi trimită copiii la şcoală. Mulţi dintre cei 197 de boeri şi mazili câţi erau în Bucovina îndată după ocuparea ei de către austriaci, nu ştiau scrie şi ceti.

Dacă aceasta era situaţia culturală în cele mai importante centre ale Bucovinei, e lesne de închipuit în care hal de incultură se găsea populaţia dela sate, mai cu seamă în satele izolate cum a fost totdeauna comuna Valea-Seacă.

 De-abia în 15 Septembrie l886 stăpânirea austriacă s'a învrednicit să înfiinţeze şi în comuna Valea-Seacă o şcoală primară, cu o singură clasă. Clădirea acestei scoale era construită din lemn, în colţul toloacei comunale, destul de înaltă, spaţioasă şi cu ferestrele mari şi lumi­noase. Ea avea pe lângă sala de învăţământ, locuinţă pentru învăţător şi o cămară mică şi complect întunerică, ce servea pentru încarcerarea copiilor obraznici şi neascul­tători, învăţământul se ţinea de un singur învăţător, îna­inte şi după masă. Nu ştiu cum se aplicau metodele pe­dagogice pe vremea aceea. Ştiu însă din experienţă proprie, că dacă vreun copil de şcoală eşea din cuvântul învăţătorului, vai şi amar era de coastele sale. Varga, care era totdeauna în clasă, constituia adevărata „uni­tate de măsură" pe pielea copiilor neascultători.....

            Datorită acestor metode „pedagogice" copiii erau ascultători şi învăţau carte. Marele număr de intelectuali eşiţi din modesta şcoală primară din Valea-Seacă, constitute dovada cea mai concretă. Astăzi lucrurile stau cu totul altfel: învăţătorul n'are voie să atingă cu varga pe vreun copil de  şcoală, — oricât de obraznic şi neas­cultător ar fi el, — altfel părinţii unei astfel de „odrasle" incorigibile sar ca muşcaţi de şarpe contra învăţătorului.... Este adevărat însă, că programa analitică a învăţământu­lui primar nu era atât de încărcată ca cea de azi. Pe-atunci se învăţau în şcoala primară lucruri mai puţine,   dar se învăţau mai bine.....

Cel dintâi învăţător care a aprins lumina învăţăturii de carte obligatorie în comuna Valea-Seacă, a fost mult regretatul director şcolar Mihail Paşcan. El s'a născut la 25 Martie 1866 în comuna Ilişeşti, judeţul Suceava şi a murit în primăvara anului 1931 în comuna Ciocăneşti, cătunul Botuş din judeţul Câmpulung.

Mihail Paşcan era fiu de ţăran şi frate cu preoţii Dimitrie Paşcan, fost paroh în comuna Valea-Seacă, şi Dr. Ioan Paşcan, fost paroh la biserica Sf. Paraschiva din municipiul Cernăuţi. Prin truda vrednicilor săi părinţi şi sârguinţa sa neîntrecută, Mihail Paşcan a absolvit şcoala primară din Ilişeşti, gimnaziul superior din Suceavă şi şcoala normală (Lehrerbildungsanstalt) din Cernăuţi, după care în anul 1886, a dat examenul de maturitate (Reifeprufung) şi a fost apoi declarat de către comisiunea exa­minatoare, capabil pentru predarea învăţământului primar în limba română.

            Cu decretul consiliului şcolar judeţean din 15 August 1886, Mihail Paşcan a fost numit învăţător în comuna Valea-Seacă, având greaua sarcină să înfiinţeze şcoala şi să introducă aplicarea învăţământului primar obligator. Din 53 copii obligaţi a frecventa şcoala, numai 31 au frecventat-o regulat în primul an de introducere a învăţă­mântului. Ţinând seamă de mentalitatea sătenilor de pe aceia vreme, Mihail Paşcan a înţeles în mod strălucit cum să aplice obligativitatea învăţământului, aşa încât în al doilea an de învăţământ primar, sătenii din Valea-Seacă nu-şi dădeau rând a-şi trimite copiii la şcoală. Timp de trei ani cât a funcţionat ca învăţător în comuna Valea-Seacă, Mihail Paşcan şi-a câştigat nu numai simpatia îm­binată cu respectul întregei comune, dar şi admiraţia au­torităţilor şcolare superioare. Datorită acestui fapt, Mihail Paşcan fu declarat de către consiliul şcolar provincial, în­văţător definitiv, şi permutat la cerere, la şcoala primară din Ciocăneşti unde cu decretul Nr. 919 din 26 Februa­rie 1902, consiliul şcolar provincial din Cernăuţi, îl înainta în gradul de învăţător superior.[…]

            După plecarea lui Mihail Paşcan din comuna Valea-Seacă, au urmat la catedra învăţământului primar din această comună un lung şir de vrednici învăţători, de pildă Franciuc, Beuca, Velehorschi, Medviciuc, Cernăuţean, Smerecinschi şi atâţia alţii cari au lăsat între săteni sin­cere regrete la plecare şi plăcute amintiri, pentru totdea­una. Astăzi stă la postul de grea răspundere şi de neo­bosită muncă a direcţiunei şcolare din comuna Valea-Seacă, dl Zosim Strugariu, un alt vrednic fiu de ţăran din comuna Pârteşti, judeţul Suceava.

Datorită vredniciei învăţătorilor dela şcoala primară din Valea-Seacă, populaţiunea acestei comune se mân­dreşte azi cu un număr de intelectuali ridicaţi din mijlo­cul ei, cum nu cred că se mai poate mândri altă comună rurală din judeţul Câmpulung.” (pg.30 -33)  

Mulţumită unirii ce a existat între conducătorii fireşti ai comunei Valea-Seacă, progresul cultural, econo­mic şi social din această modestă comună poate fi luat ca exemplu de către multe comune rurale şi urbane din judeţul Câmpulung. Stabilitatea primarului a jucat însă un mare rol in viaţa economică a comunei, înainte de răz­boiul mondial. În cei şaptesprezece ani cât a fost primar al comunei Valea-Seacă, fruntaşul gospodar Nicolae Ciurlă a clădit două edificii şcolare ce constituesc azi mândria comunei. Acest vrednic gospodar moare însă, la 22 Iulie 1913, în vârstă de numai 56 ani, lăsând un gol printre gospodarii fruntaşi ai acestei comune.....”(pg.38)

Şcoala Valea Moldovei de azi este compusă din două corpuri  de clădire. Primul corp şi cel mai vechi în care funcţionează trei grupe de grădiniţă datează din anul 1907. Al doilea corp – corpul principal este la rândul său alcătuit dintr-o primă parte construită în 1913/1914 (fig. de mai sus) la care s-a adăugat o aripă în 1973. Şcoala Mironu este construită în  1923 (planşa 1).

Şcoala Valea Moldovei dispune de 11 săli de clasă, 3 săli de grădiniţă, cabinete de geografie, educaţie tehnologică, fizică, matematică, bilogie, desen, informatică, bibliotecă şi teren de sport.

            În cabinetul de informatică -  conectare la Internet pe fibră optică prin programul Economia  Bazată pe Cunoaştere. Din absolvenţii comunei Şcolii Valea Moldovei – la nivelul anului 2005 -  21 au urmat cursurile învăţământului superior, 28 studii  postliceale şi de maiştri, 154 studii liceale şi 309 studii profesionale.

            În localitatea Mironu, funcţionează 15 clase I-IV şi 2 grupe de grădiniţă, 99% din elevi aparţinând comunităţii de rromi. Majoritatea elevilor din clasele I-IV, români, din localitatea Mironu, învaţă la Şcoala Valea Moldovei, fiind navetişti.  Din cauza lipsei de spaţiu activitatea şcolară  la Mironu se desfăşoară în trei schimburi.

            Şcoala Valea Moldovei funcţionează cu aproximativ 800 elevi de vârstă şcolară şi 100 de preşcolari. Din lipsa de spaţiu aproximativ 200 preşcolari nu pot fi integraţi in educaţia formală.

Prof. ing. Fedorovici Mihai