CADRUL ISTORIC AL COMUNEI PALANCA


Comuna Palanca îşi trage denumirea de la întăriturile vechi de pe un afluent al râului Trotuş-Pârâul Şanţ, cetate de graniţă şi apărare. Iorgu Iordan defineşte termenul astfel: - Palanca- locul ce a fost altădată întărit cu îngrădire de pari sau de blăni. Din această definiţie a apelativului, rezultă lămurit că, cel puţin în unele cazuri, toponimul nostru a avut semnificaţie militară, aşadar a însemnat un loc întărit. Presupunerea găseşte o confirmare în faptul că despre unele localităţi se vorbeşte ca despre fortificaţii .De pildă: Palanca ( punct vamal, Bacau ) spune că - e un loc foarte important sub raportul aşezării militare. Aici se află urmele unui şanţ de-a lungul fortificaţiilor ungare.

Primul document ce atestă localitatea este un hrisov al lui Vasile Lupu din 1648, dar confirmări ale existentei fortificaţiei ( aşa cum explică şi Iorgu Iordan) găsim şi la cronicarii moldoveni. După cum rezultă din Letopiseţul lui Miron Costin, o bună parte dintre primele ciocniri ale lui Vasile Lupu cu Gheorghe Ştefan – cel din urmă ajutat de oastea trimisă de Gheorghe Rakoczi din Transilvania- a avut loc în anul 1643 în ţinutul Bacăului pe Valea Trotuşului.

În  iunie 1737 Grigore Ghica anunţă pe sultan că generalul Vadanyi a trecut valea Trotuşului cu 5000 de oameni şi a ridicat pălănci la Comăneşti.

Localitatea Palanca este menţionată şi  în perioada primului război mondial, în anul 1915, în scrisoarea lui M. Strihoiu către J. Davignon cuprinzând militară a armatei române  (lucrări militare la pasul Palanca)

De altminteri înca şi la ora actuală, în nordul comunei se găsesc fortificaţiile de graniţă dintre Moldova si Imperiul Austro-Ungar construite de principele Transilvaniei Bethlen Gabor şi refăcute in timpul lui Gheorghe Rakoczi al II-lea pe care locuitorii le denumesc - Treptele Mariei Tereza-.

 Putem spune ca Palanca se constituie ca aşezare prin contribuţia a trei elemente :

• Oierii, care s-au aşezat în actualul sat Popoiu fiind partea cea mai veche a aşezării;

• Românii transilvaneni, care au trecut graniţa de-a lungul secolelor. Acest lucru se demonstrează prin ruinele întăriturilor de la vechea graniţă ce aveau scop să oprească exodul populaţiei din Transilvania;

• Grănicerii români, care, dupa satisfacerea stagiului militar rămâneau aici întemeindu-şi gospodării.

Din documentele existente, evoluţia teritorială a comunei Palanca este următoarea :

• In prima fază se constituie nucleul comunei în partea vestică a sa, de-a lungul Pârâului Popoiu si Pârâul Şanţ;

• Apoi se extinde de-a lungul văii Trotuşului, de o parte şi de alta a văii şi a căii de acces;

• Ultima fază cuprinde extinderea aşezarii de-a lungul Pârâului Ciugheş şi a afluienţilor săi.

                                                   AŞEZAREA GEOGRAFICĂ A COMUNEI PALANCA

COMUNA PALANCA, unitate economico-administrativă, este situată la extremitatea vestică a judeţului Bacău , pe cursul superior al râului Trotuş , acolo unde valea râului se lărgeşte şi este străjuită de culmile munţilor Tarcău spre N-NE si culmile munţilor Ciuc spre S-SV, la 30 km. de oraşul Comăneşti şi 60 km. de oraşul Miercurea Ciuc.
Majoritatea suprafeţelor sunt deluroase, acoperite cu păduri în proporţie de peste 50%, iar diferenţa este reprezentată de pajişti naturale, numai o mică parte este suprafaţă plană, care se pretează culturilor agricole.

Atât munţii Ciucului cât şi Tarcăului sunt formaţi în special din gresie de Tarcău şi prundişuri. Calitatea solurilor este slabă. În zonă predomină podzolurile acide.
Temperatura medie este cuprinsă între 4º-6º C. Temperaturile extreme înregistrate în această zonă, variază între 38º în luna iulie, iar în timpul iernii, temperatura poate coborî până la -27º C.

 

Comuna Palanca are în componenţă cinci sate: Palanca, satul de reşedinţă, Cădăreşti, Ciugheş, Pajiştea, Popoiu.

Populaţia comunei, conform recensământului din 2007 este de 3613 locuitori.

 Este important de menţionat că la recensământul din 1912, doar în satul Palanca au fost înregistrate 188 de case cu 1013 locuitori. Numărul acestora a scăzut în perioada celor două războaie mondiale şi , mai târziu, prin exodul ţăranilor spre zonele industrializate, astfel încât la recensământul din 2002 erau doar 895 de locuitori.

Comuna Palanca se învecinează la V cu judeţul Harghita, la N - NV cu comuna Ghimeş-Făget,  la S cu comuna Agăş, la E cu comunele Agăş şi Brusturoasa, unităţi administrative ce fac parte din judeţul Bacău. Suprafaţa agricolă ocupă 4132 ha, suprafaţa forestiera 4921 ha, iar suprafeţele neproductive 248 ha, ocupând în total 9301 ha. Pe lânga frumuseţile naturale, bazinul superior al Văii Trotuşului, constituie un important punct geografic, Pasul Ghimes  - Palanca, fiind o trecătoare importantă care face legătura dintre Moldova şi Transilvania, servind încă din timpul lui Matei Corvin cale strategică, drum comercial pentru locuitorii dintr-o parte şi alta a munţilor.